Variante ale jocului de bază

HiG prețuia multe variante ale jocului de bază în primii ani ai jocului Carcassonne. Au făcut cea mai mare parte a jocului furnizând tipuri adiționale de mecanică pentru savurarea jocului în feluri noi fără adăugarea de cartonașe sau componente noi.

Citești regulile pentru acest design al cartonașelor.

Dacă cartonașele tale au un design diferit, atunci alege un joc din Spin-off-uri.

Pagina principală > Carcassonne > Jocul de bază > Variante ale jocului de bază

↑

Variante ale jocului de bază

HiG prețuia multe variante ale jocului de bază în primii ani ai jocului Carcassonne. Au făcut cea mai mare parte a jocului furnizând tipuri adiționale de mecanică pentru savurarea jocului în feluri noi fără adăugarea de cartonașe sau componente noi.

Editura a colectat și găzduit multe dintre ele pe website-ul său. A publicat chiar și un document cu o selecție de variante în 2002, care a fost disponibil vreme de câțiva ani, pe lângă întreținerea unei pagini care enumera aceste variante cu legături către site-uri terțe. Odată ce extensiile oficiale au câștigat teren, aceste variante au fost aproape uitate.

Abordarea editurii HiG asupra variantelor

Regulile există ca să fie încălcate.

Desigur, poți ignora complet regulile incluse cu jocul, este jocul tău la urma urmei. Totuși, credem că regulile au sens, altfel nu s-ar afla în cutie. În orice caz, ești liber(ă) să ajustezi regulile în continuare.

Vei găsi câteva sugestii în această secțiune. Totuși, HiG nu nici garanta variantele individuale, nici nu poate clarifica probleme legate de reguli sau rezolva probleme tehnice (de ex. cu formatele fișierelor).

• O colecție de variante de reguli de la diverși jucători selectate de HiG.
• O variantă selectată de Albi și mai târziu Mindok.
• O colecție cuprinzătoare de variante de la H@ll9000 (tradusă în engleză aici).
• Câteva variante de Achim Schopf.
• O variantă de Alexandra Kremers.
• Din Japonia, câteva variante de Wanko și Tae Shioda.
• Varianta râului neîmblânzit de Christian Fielitz.
• O variantă solitară de Gudrun și Martin Ebel.

Reguli

Următorul table rezumă schimbările introduse de către fiecare variantă. Remarcă că regulile variantelor folosesc „supus” în loc de „meeple”; și, în versiunea în engleză, „cloister” („claustru”) în loc de „monastery” („mănăstire”). Am menținut formularea primei ediții (C1 pe scurt) din motive istorice.

Nume	Configurarea jocului	Tragerea cartonașelor	Plasarea cartonașelor	Plasarea supușilor	Evaluare nouă	Teritorii noi	Componente extra	Comentarii
Iuțirea jocului								Tragerea unui cartonaș la sfârșitul turei tale
Mai multe cartonașe în mână								Mai multe cartonașe în mână
Plănuire individuală a peisajului								Mai multe cartonașe în mână
Plănuire colectivă a peisajului								Cartonașe cu fața în sus din care să se tragă ca opțiune
Mănăstiri pentru toți								Mănăstiri distribuite în timpul configurării jocului
Arhitecții								Toate cartonașele distribuite în timpul configurării jocului
Nepunctualitatea supusului								Configuație a supușilor diferită
Deficit de supuși								Mai puțini supuși distribuiți în timpul configurării jocului
Capturare								Capturare de supuși
Nu e o variantă... ci e de fapt musai!								Cartonașele disponibile ajustate în timpul configurării jocului
Bătălia pentru mănăstirile finalizate								Mai multe cartonașe în mână. Mănăstirile sunt evaluate diferit după joc
Schimbare de trai								Supușii pot fi plasați și mutați
Goană								Pot fi plasați și mutați mai mulți supuși
Munți					()			Munți creați cu cartonașele plasate cu fața în jos. Evaluarea afectată de majoritate actualizată
Reconstruire								Mai multe cartonașe pot fi mutate după ce se plasează un cartonaș ca de obicei
Cineva este responsabil							Un marcator neutru de jucător	Un singur jucător decide cartonașele care să fie plasate de toți jucătorii. Jucătorul care decide se schimbă.
Teritorii delapidate								Fără evaluare finală
Râuri și porturi				()			Un al doilea exemplar ajustat al jocului + 10 piese extra în culoarea fiecărui jucător	Adaugă râuri, porturi și piețe
Conventuri								Mănăstirile au plasare de supuși și evaluare speciale
Orașe mici								Orașele mici aduc mai puține puncte atunci când sunt finalizate și pentru câmpuri
Colectori de taxe						()		Supușii pot fi plasați pe joncțiuni și să aducă puncte pentru asta
Virtutea modestiei								Plasare diferită a supușilor
Plănuire de oraș democrat								Plasarea cartonașelor este o decizie în comun
Depășește autoritatea!								Plasare a supușilor și evaluare finală diferite
Cartonașe de peisaj comune								Cartonașele din care se trage, cu fața în sus
Acumulare și negociere								Cartonașe păstrate în rezervă înainte de plasare. Schimb de cartonașe între jucători.
Râu neîmblânzit		()					Extensia Râul	Râu plasat în timpul jocului. Înfruntările între laturi creează inundații și înlătură cartonașe. Limitații asupra plasării supușilor.
Puzzle-ul Carcassonne al lui Gudrun								Variantă solo

Iuțirea jocului

Pentru a iuți jocul: jucătorul ia un cartonaș nou imediat după ce își joacă tură și se gândește la plasarea acestuia în timp ce ceilalți joacă.

Mai multe cartonașe în mână

În această variantă, care este adesea jucată de „tacticieni”, jucătorii au întotdeauna 2 sau 3 cartonașe în mână din care pot alege unul singur. Asta face posibilă plănuirea mai concretă „mai departe în viitor”. După ce a fost plasat un cartonaș de teren, alt cartonaș este tras înapoi în mână.

Notă: Deși HiG a selectat formularea anterioară pentru documentul său cu variante, editura a înclinat către versiunea cu 3 cartonașe atunci când a inclus-o în câteva dintre regulamentele sale, potrivind-o așadar cu varianta de mai jos.

Plănuire individuală a peisajului

de Bernd Eisenstein

Toți jucătorii primesc 3 cartonașe de teren în mână. În tura ta, ai posibilitatea de a alege unul dintre cele 3 cartonașe și să îl plasezi pe masă. Apoi readuci cartonașele la 3. Până la urmă, toate cartonașele trebuie jucate.

Plănuire colectivă a peisajului

de Bernd Eisenstein

3 cartonașe de teren sunt depuse cu fața în sus. Jucătorii pot decide dacă să tragă un cartonaș de teren cu fața în sus sau cu fața în jos. După o tură, cartonașele cu fața în sus sunt readuse la 3.

Mănăstiri pentru toți

de Bernd Eisenstein

Tuturor jucătorilor li se alocă o mănăstire la început, iar aceștia o plasează cu fața în sus în fața lor. Ai acum posibilitatea de a aduce această mănăstire în joc oricând în loc de a trage un cartonaș.

Arhitecții

de Tobias Stapelfeldt

Toate cartonașele sunt distribuite între jucători și toată lumea se poate uita la cartonașele din teancul său după pofta inimii. În această variantă foarte strategică, s-ar putea să aibă sens ca mănăstirile să se distribuie separat jucătorilor.

Nepunctualitatea supusului

de Bernd Eisenstein

Nu ai posibilitatea de a îți plasa supusul pe cartonașul de teren pe care tocmai ce l-ai plasat, ci numai pe cartonașe care au fost deja plasate (supus celorlalte reguli de plasare, desigur).

Deficit de supuși

de Holger Peine

Numărul supușilor determinat de numărul jucătorilor:

2 jucători: 7 supuși

3 jucători: 6 supuși

4 jucători: 5 supuși

Atractivitatea acestei variante constă în a evalua dacă merită se „consume” temporar un supus pentru fiecare cartonaș.

Capturare

Dacă un jucător își plasează propriul său supus pe un teritoriu care este deja ocupat, poate decide să captureze un supus deja pe teritoriu. Ambii supuși se duc la jucătorul activ. Totuși, jucătorul activ trebuie să își plaseze supusul pentru a „păzi” prizonierul. „Paznicul” poate fi folosit din nou, dar atunci prizonierul evadează și se duce înapoi la jucătorul său.

Nu e o variantă... ci e de fapt musai!

de Bernd Eisenstein

Din moment ce sunt 71 de cartonașe, trebuie să vă asigurați că fiecare jucător are același număr de ture. În funcție de numărul de jucători, unul sau mai multe cartonașe sunt plasate deoparte cu fața în jos:

cu 2 jucători: 1 cartonaș

cu 3 jucători: 2 cartonașe

cu 4 jucători: 3 cartonașe

cu 5 jucători: 1 cartonaș

Bătălia pentru mănăstirile finalizate

de Frank Rudloff

1. Fiecare jucător are două cartonașe în mână din care să aleagă atunci când este tura sa.
2. Fiecare mănăstire nefinalizată se socotește pentru adversar la evaluarea finală. Dacă există mai mult de un singur jucător, următorul jucător în ordinea acelor de ceasornic obține punctele, astfel încât adversarii respectivi să aibă interese și abordări diferite.

În această variantă, este posibil să întorci avantajul mănăstirii unui adversar într-un avantaj pentru tine prevenindu-l pe adversarul tău din a își finaliza mănăstirea.

Schimbare de trai

de Tobias Stapelfeldt

În loc de a plasa un supus, ai posibilitatea de a alege una singură dintre următoarele acțiuni:

1. Sedentarizare: Mută unul dintre proprii tăi tâlhari pe un câmp adiacent neocupat.
2. Burghezie: Dacă unul dintre proprii tăi țărani este plasat adiacent cu un oraș nefinalizat, țăranul se poate muta în oraș.
3. Cruciadă: Doi dintre cavalerii tăi sun plasați pe o mănăstire ocupat de alt jucător, care imediat își înapoiază toți călugării în rezerva sa.
4. Cavaler bandit: Unul dintre cavaleri tăi se poate muta pe un drum situat pe același cartonaș ca segmentul de oraș ocupat de cavaler.

Goană

de Tobias Stapelfeldt

Se aplică regulile pentru Schimbare de trai. După fiecare acțiune sau depunerea unui supus, poate fi cheltuit un punct pentru a efectua o acțiune nouă sau depune un supus, din nou.

Munți

de Tobias Stapelfeldt

În loc de a plasa un cartonaș ca în mod normal, jucătorul poate de asemenea să plaseze cartonașul cu susul în jos lângă o latură cu câmp fără un drum drept lanț montan. Atunci când se iau în considerare laturile munților atunci când se plasează cartonașe ca în mod normal, întotdeauna trebuie să fie laturi cu câmp fără un drum. Supușii pot fi plasați ca lucrători în mină pe un munte până la sfârșitul jocului.

Dacă există cartonașe cu oraș cu un blazon la o distanță de 1 sau 2 cartonașe ortogonal dinspre miner (forje), muncitorul miner se va socoti drept

1. cavaler atunci când se evaluează un oraș cu unul dintre aceste cartonașe cu blazon
   și
2. țăran adițional la evaluarea finală pentru un asemenea oraș.

Reconstruire

de Tobias Stapelfeldt

După ce un jucător și-a plasat cartonașul, poate face următoarele ca alternativă la secvența normală a turei:

1. Jucătorul își reduces punctajul total cu un anumit număr de puncte.
2. Pentru fiecare punct redus, jucătorul poate acum se înlăture un cartonaș neocupat de pe câmpul de joc și trebuie apoi să îl plaseze imediat în altă poziție. (Cartonașul nu poate fi conectat de restul prin mai mult de 2 laturi și câmpul de joc nu poate fi împărțit în mai multe părți drept consecință a înlăturării).
3. Jucătorul are acum posibilitatea de a plasa un supus pe ultimul cartonaș plasat în concordanță cu regulile normale.
4. Evaluarea se face ca de obicei.

Cineva este responsabil

de Robert Vötter

Pentru această variantă este necesar un pion adițional pentru a indica tura cărui jucător este. Acest jucător va trage atâtea cartonașe câți jucători. Jucătorul se uită la cartonașe și îi dă un singur cartonaș fiecărui jucător după cum crede de cuviință. Desigur, jucătorul păstrează un cartonaș pentru sine.

Varianta a) Cartonașele sunt distribuite cu fața în jos.

Variant b) Cartonașele sunt distribuite cu fața în sus. Toată lumea poate vedea cartonașele celorlalți jucători.

Jucătorii efectuează ture pentru a își plasa cartonașele. Începe jucătorul de start, desigur.

Apoi pionul trece la următorul jucător, iar partida continuă în aceeași manieră.

Un mic pont: Cu această variantă se întâmplă adesea să dai mai departe un cartonaș pe care îl crezi foarte prost, dar celălalt jucător joacă atât de bine după aceea încât aproape că te enervezi.

Teritorii delapidate

de Bernd Eisenstein

La sfârșitul jocului, orașele, drumurile și mănăstirile nefinalizate nu sunt evaluate. Prin urmare, trebuie să fii foarte atent(ă) atunci când îți plasezi supușii.

Râuri și porturi

de Manfred Stenzel

Pentru această variantă ai nevoie de două jocuri Carcassonne. Joci cu 2 jocuri, unde drumurile unuia dintre seturi sunt pictate cu albastru și sunt folosite ca râuri. Cele 3 cartonașe cu orașe și un drum devin și ele râuri; orașul este acum privit ca port. Cele 2 cartonașe cu mănăstire cu un drum devin de asemenea râuri și nu mai sunt tratate drept mănăstiri, ci ca piețe. Acum se aplică următoarele schimbări asupra regulilor:

• Pentru că suprafața de jucare este mult mai mare, un țăran aduce acum numai câte 2 puncte pentru fiecare oraș finalizat.
• Poți plasa supuși pe râuri. Este posibil să existe piese ale mai multor jucători pe un singur râu, tot respectând regulile normale de plasare.
• Dacă un râu se sfârșește la intersecții la ambele capete (nu datorită unui port sau unei piețe), râurile se evaluează la fel ca drumurile.
• Dacă un râu se sfârșește la un port, jucătorul care a jucat cartonașul cu port obține imediat 2 puncte. O piață valorează 3 puncte.
• O piață nu este tratată ca o mănăstire, prin urmare nu mai aduce puncte adiționale.
• Portul poate fi extins ca un oraș normal, dar nu aduce puncte adiționale la evaluarea finală.
• Fiecare jucător, care are un supus (=barcă) pe râu atunci când se plasează primul cartonaș cu port, obține dreptul de a plasa o piesă adițională de culoarea sa pe segmentele de port în cadrul următoarelor ture (în loc de a trage un cartonaș). Este permisă plasarea unei singure piese adiționale, care constituie bunuri, per segment. Pentru a avea segmente adiționale, poți foarte bine să folosești cuburi sau orice jetoane în culoarea fiecărui jucător.
• Sunt disponibile în total câte 10 piese de bunuri pentru fiecare jucător, la sfârșitul jocului fiecare dintre acestea valorând câte 2 puncte fiecare. În plus, jucătorul care deține majoritatea de bunuri într-un port obține 3 puncte bonus.

Comentariul autorului: Ne-a făcut plăcere această variantă, dar am jucat prea puține partide de acest tip pentru a putea determina distribuția optimă de râuri/porturi/piețe în acest stadiu. Avantajul este că toată lumea poate aranja acest număr în conformitate cu propriile sale idei. Desigur, durata de joc este extinsă în concordanță.

Conventuri

de Achim Schopf

Un convent este creat atunci când un jucător plasează doi supuși pe o mănăstire în loc de unul singur. Jucătorul poate face asta fie atunci când plasează cartonașul, fie mai târziu, dacă de altfel nu plasează un supus în tura sa și mănăstirea valorează mai puțin de 6 puncte la momentul respectiv.

Evaluarea: Mănăstirea finalizată aduce un supliment de 5 puncte; dacă rămâne nefinalizată, totuși, se sustrag 5 puncte (valorează atunci numai 1–3 puncte).

Părăsirea mănăstirii: Conventul poate fi folosit înlăturând ambii supuși din mănăstire. În acest caz, nu se acordă niciun punct, iar supușii pot fi folosiți din nou numai tura următoare.

Orașe mici

de Achim Schopf

Orașele mici ce constă din numai 2 cartonașe sunt considerate sate și aduc numai jumătate din puncte. Asta se aplică „evaluării cavalerului” și se extinde „evaluării țăranului” în această variantă.

Colectori de taxe

de Alexandra Kremers

Pot fi plasați colectori de taxe la joncțiuni. Pentru fiecare drum finalizat care se sfârșește la joncțiunea în cauză, colectorul de taxe primește o treime din punctele pe care le primește tâlharul. Dacă este necesar, numărul de drumuri trebuie rotunjit în sus astfel încât să fie divizibil la trei. Odată ce au fost evaluate toate drumurile de la răscruci, pionul colector de taxe poate fi luat înapoi.

Virtutea modestiei

de Wanko și Tae Shioda

În regula originală, ai posibilitatea de a îți pune supusul pe un cartonaș de teren pe care tocmai ce l-ai plasat. Totuși, în această variantă, nu poți. Atunci când plasezi un cartonaș, întrebi primul jucător din dreapta ta dacă vrea să își plaseze supusul său pe cartonaș. Dacă acesta nu vrea, atunci întrebi următorul jucător din dreapta. Continui astfel până ce există cineva care vrea să își plaseze piesa. Desigur, nu ai putea să îți plasezi supusul. Și dacă nimeni nu vrea să facă asta, nu se plasează niciun supus în timpul turei tale. Dacă cineva spune că vrea să plaseze un supus, pune un supus pe un cartonaș și nu trebuie să întrebi pe nimeni.

Plănuire de oraș democrat

(Pentru 3–5 jucători) de Wanko și Tae Shioda

În această variantă, există o diferență la regulile de plasare a cartonașelor de teren. La începutul turei tale, mai întâi tragi un cartonaș. Apoi toți jucătorii se gândesc unde să plaseze cartonașul și discută democrat acest lucru, majoritatea decizând. Dacă există mai mult de o singură majoritate, decide jucătorul care aparține unei majorități și se află cel mai aproape de dreapta ta.

Depășește autoritatea!

de Wanko și Tae Shioda

În tura ta, plasezi un cartonaș de teren ca de obicei. În această variantă, regulile de plasare a supușilor sunt diferite. Altfel supus, ai posibilitatea de a plasa unul dintre supușii altui jucător în tura ta. Desigur, îți este permis să nu îl plasezi dacă nu vrei să faci asta. Atunci când orice drumuri, orașe sau mănăstiri sunt finalizate incluzând plasarea supusului celuilalt jucător, celălalt jucător va încasa pentru acestea. Nu ai posibilitatea de a plasa vreun supus pe un câmp. Regulile de evaluare sunt ca de obicei în timpul jocului, dar regulile evaluării finale sunt diferite. Fiecare jucător obține 20 de puncte pentru fiecare dintre supușii săi de pe tablă în parte.

Cartonașe de peisaj comune

de Wanko și Tae Shioda

Înainte de a începe o partidă, trage și plasează două cartonașe de teren cu fața în sus pe masă. În tura ta, trebuie să alegi unul dintre ele și să îl joci. În acest moment, ai posibilitatea de a îți plasa unul dintre supușii tăi pe cartonaș ca de obicei. După aceea, tragi și plasezi alt cartonaș cu fața în sus pe masă. Din cauza asta, există întotdeauna două cartonașe disponibile din care să se tragă în timpul jocului.

Acumulare și negociere

de Wanko și Tae Shioda

Poți alege una dintre următoarele acțiuni în tura ta.

1. Ai posibilitatea de a trage și pune un cartonaș de teren cu fața în sus în fața ta.
2. Ai posibilitatea de a juca un cartonaș de teren dintre cartonașele din fața ta. (În acest moment, ai posibilitatea de a plasa unul dintre supușii tăi.)

Poți schimba unele dintre cartonașele din fața ta cu unele dintre cartonașele altui jucător. Poți schimba numai cartonașe din fața ta și a celorlalți jucători.

Râu neîmblânzit

de Christian Fielitz

Sunt necesare jocul de bază Carcassonne și extensia Râul. [Include câteva comentarii despre interacțiuni cu Ext. 2 - Negustori și constructori în paranteze.]

Regulile jocului de bază se aplică, cu următoarele excepții:

Un simplu cartonaș de râu este folosit drept cartonaș adițional de pornire și este plasat contra cartonașului original de pornire astfel încât râul să poată curge paralel cu drumul. Cartonașul de râu cu lacul nu este folosit inițial și este plasat deoparte.

Toate celelalte cartonașe sunt amestecate cu extensia Râul și plasate într-un săculeț pentru a fi trase.

Jucătorul actual trage un cartonaș. Dacă jucătorul trage un cartonaș de râu, trebuie să continue râul existent (adică jucătorul nu are posibilitatea de a începe un al doilea râu). Mai mult, un cartonaș de râu este tratat ca un cartonaș normal, deci poți plasa țărani, cavaleri, tâlhari etc. în concordanță cu regulile aplicabile.

Râul trebuie să se poată răspândi nestânjenit. Din acest motiv, nu este permis să se plaseze altă curbă de râu direct lângă o curbă astfel încât râul să o cotească imediat la 180 de grade. Totuși, dacă cel puțin un singur segment drept de râu a fost anterior plasat între cele două curbe de râu, cotitura de 180 de grade este posibilă. Dacă o viitoare curbă de râu urmează la un moment dat, direcția de rotație a râului trebuie mereu să fie schimbată cu această curbă.

Dacă este plasat un cartonaș de râu, regula conform căreia un cartonaș trebuie să se potrivească de pe toate laturile nu trebuie să fie respectată. Dacă cartonașul de râu tocmai plasat nu se potrivește cu un cartonaș „normal” existent, atunci există o inundație. Cartonașele „normal” potrivite greșit și pionii de pe ele [inclusiv porcul și conructorul] sunt înlăturate din joc.

Câmpul de joc trebuie să nu se despartă în mai multe părți drept consecință a unei inundații (cartonașele nu se mai ating unul pe celălalt sau se ating numai la colțuri; o structură care nu ar fi putut fi niciodată creată prin plasare „normală”). Dacă se petrece asta, întreaga secțiune care nu conține râul este înlăturată din joc (inclusiv pionii).

[Dacă jucați cu Ext. 2 - Negustori și constructori, iar un oraș sau drum sunt inundate astfel încât există numai o singură secțiune conținând constructorul unui jucător fără o conexiune directă către un cavaler sau tâlhar, constructorul se întoarce la jucătorul respectiv. Un porc, totuși, rămâne pe loc, deci poate deveni nefolositor].

Dacă orașe sau drumuri care au fost deja evaluate sunt deschise de o inundație, le poți evalua din nou prin plasarea unui cartonaș care se potrivește. [Atunci când se joacă cu Ext. 2 - Negustori și constructori, se consumă numai atâtea jetoane de mărfuri (grâu, postav, butoaie) câte sunt în „bancă”. Este destul de posibil să rămâi fără jetoane de mărfuri până către sfârșitul jocului].

După ce plasezi un cartonaș, un țăran, tâlhar, călugăr sau cavaler etc. poate fi plasat numai dacă supusul poate ajunge la un cartonaș de râu de acolo printr-un maximum de 4 pași (cartonașe plasate). În caz contrar, supusul ar muri de sete și prin urmare nu poate fi plasat.

Dacă ultimul cartonaș de râu (care se socotește!!!!!) a fost plasat în timpul unei ture, lacul este plasat automat la sfârșitul acestei ture (nu se socotește ca tura unui jucător).

Puzzle-ul Carcassonne al lui Gudrun

de Gudrun și Martin Ebel

Să faci un puzzle cu cartonașele pătrate de Carcassonne este desigur mai ușor decât cu obișnuitele piese de puzzle. Dar dacă ai anumite pretenții de la deznodământ, poate fi destul de dificil. Iar astfel, într-o după-amiază, a fost creat puzzle-ul Carcassonne al lui Gudrun, pe care voi, jucătorii, să îl emulați.

Jocul poate fi jucat cu sau fără limita de timp de o oră, cu doar jocul de bază sau cu jocul de bază și cartonașele din extensiile întâi și a doua.

Cartonașul de pornire este scos în prealabil și plasat în mijlocul mesei. Jucătorul amestecă toate cartonașele cu fața în jos și le stivuiește în mai multe teancuri. Jucătorul consemnează timpul de start și apoi ia cartonașe din teancuri și le plasează lângă cartonașul de pornire. Pe parcursul jocului, jucătorul poate de asemenea să înlăture și schimbe între ele cartonașele deja plasate. Jucătorul poate de asemenea să pună deoparte mai multe cartonașe cu fața în sus astfel încât să poată fi adăugate din nou mai târziu. Cartonașele care au fost înlăturate din teancuri trebuie să rămână cu fața în sus pe masă. Totuși, uitatul la teancurile de cartonașe cu fața în jos nu este permis, dar cartonașul de sus trebuie mereu să fie tras și întors pe cealaltă parte, iar tranzițiile dintre cartonașe trebuie să fie mereu corecte.

Obiectivul este cel de a crea un oraș cât mai mare posibil în limita unei ore, înconjurat de cât mai puține orașe finalizate sau nefinalizate cu putință, cu cât mai puține drumuri ce duc spre exterior cu putință și formând o hartă cât mai dreptunghiulară cu putință.

Un gol înconjurat de alte cartonașe nu este permis la sfârșitul jocului (evaluarea ar fi invalidă). Următoarea evaluare arată ce trebuie să ia jucătorul în considerare.

Evaluare:
Cel mai mare oraș finalizat: +20 de puncte

Fiecare margine exterioară ce constă din mai mult de trei cartonașe:
4 cartonașe: +1 punct; 5 cartonașe: +2 puncte; 6 cartonașe: +3 puncte etc.

Fiecare oraș finalizat adițional: -1 punct

Fiecare oraș deschis adițional: -2 puncte

Fiecare drum ce duce afară din câmpul de joc: -1 punct

Pentru a putea compara punctajele cu alți jucători, există trei categorii:
A) Numai jocul de bază în limita unei ore
B) Jocul de bază și două extensii în limita unei ore
C) Jocul de bază și două extensii fără limită de timp

Note de subsol

Pentru licențierea și semnificația pictogramelor te rugăm să vizitezi Pagina pictogramelor.